În fiecare sesiune de cursuri Reiki există cel puțin un student care vrea totul cât mai repede…și pentru mult timp m-am străduit să le înlesnesc accesul la informații sau practici care ar avea acest rezultat. Ei sunt cei care te presează să faci cât mai mult…dacă se poate toate gradele într-o zi :))

Surpriza a venit în timp – când am văzut că acei care erau cei mai nerăbdători să progreseze au fost și primii care au renunțat să mai practice iar cei care au stat tăcuți și au practicat au venit puternic din spate.

Ca să poți înțelege practica Reiki ai nevoie de timp – este o schimbare de paradigmă care nu vine ușor. Fiecare om are o anumită capacitate de adaptare care depășită nu va face decât să supraîncarce sistemul. Unele schimbări chiar au nevoie de timp pentru a avea loc, de exemplu primele 21 de zile de după Gradul I au tocmai acest rol – de a permite corpului să se adapteze la noua condiție. Să nu uităm că în această perioadă pot apărea și crize de vindecare.

Alt tip de praticanți sunt cei care spun că toate problemele lor s-au rezolvat și că s-au schimbat peste noapte. Aici iarăși este o problemă pentru că este nevoie de timp ca un sistem să își găsească un nou echilibru – abiat după ce a trecut o perioadă de timp în care universul tău a fost stabil poți spune că starea actuală (a lucrurilor) este stabilă.

Cum spunea un profesor de-al meu de Psihoterapie : dacă cineva s-ar schimba de la o zi la alta ar părea suspect – și același lucru se întâmplă și în Reiki.

Adevarata schimbare, care durează, este cea care are loc încet pentru că doar ea permite ca modificările să fie profunde.

În plus, aceste schimbări nu sunt suportate numai de către practicanți ci și de cei apropiați lor – și pentru ei poate fi grea adaptarea la un alt ”tu”. Dacă procesul este accelerat dincolo de puterea lor de adaptare asta nu face decât să genereze tensiuni…care tot asupra ta se vor răsfrânge.

Soluția?

”Ia-o încet”.

”Grăbește-te încet.”

”Festina lente”